Nu există un termen minim sau maxim reglementat. Nu există reguli privind ordinea de analizare și gestionare a dosarelor penale în cadrul unui parchet. Singurele dispoziții relativ concrete privind durata se referă la un termen de un an în care organele de urmărire penală nu efectuează acte de urmărire penală și partea interesată poate formula contestație privind durata procesului, urmând ca instanța să stabilească un termen maxim de finalizare a fazei de urmărire penală.
Nu, indiferent de acuzație, învinuitul/inculpatul are dreptul să refuze să dea declarație, drept recunoscut și confirmat de Curtea Constituțională. Mai mult, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat că învinuitul/inculpatul nu poate fi sancționat sau considerat vinovat prin faptul că refuză să dea declarație sau ca acest fapt să constituie circumstanță agravantă, neexistând obligația învinuitului/inculpatului să colaboreze în sensul ajutorului acordat organelor de urmărire penală.
După finalizarea urmăririi penale, verificarea legalității actelor întocmite și probelor administrate se face numai în această fază. După finalizarea fazei camerei preliminare, inculpatul poate propune probe în faza judecății, dar actele de urmărire penală, inclusiv rechizitoriul rămân validate sub aspectul legalității.
Ceva drescriere aici
© Copyright Daring advocacy 2000. Toate drepturile rezervate.